Jee, îmi urăsc facultatea! Atât de tare încât îmi vine să urlu.  Per total, facultatea ne dezumanizează, ne transformă pe toţi în nişte mici roboţei. Nu mai suntem Andrei, Elena, Grigore, Georgel, Lenuţa, ci suntem domnul inginer, doamna medic stomatolog, domnul programator, etc şi indecişi. Că de nu ai facultate, crede-mă nene că nu ţi se mai adresează nimeni cu domnul/doamna. Eşti alde Fănică, Costică şi Saveta (aţi prins voi ideea). Ne industrializează complet, însă nimeni nu se mai scandalizează ca pe vremea lui raposatu`. Acum cică-i zice instruire, culturalizare,...

Încep acest post cu o afirmaţie de care nu pot fugi şi de care mă lovesc în fiecare zi: “sunt o fraieră!!”. Acceptarea a venit odată cu recunoaşterea faptului că nu pot zice NU, însă nu înaintea trecerii prin celelalte patru stadii. La început a fost negare. Eu fraieră? N-am idee despre ce vorbeşti. [-x Apoi a fost mânie... Pe cine faci tu fraieră, fraiere? X( Am trecut prin negociere. Fraieră? Poate fraierucă, poate naivă, dar în nici un caz fraieră! :-s Ca să ajung la depresie. E nasol să fii fraier, viaţa-i naşpa. 8-| Şi totul pentru a afirma: "Da, sunt...

Ca să intram în pâine, urăsc cumpărăturile. Mai ales cele pe timp de vară. Şi iarnă dacă mă gândesc mai bine. Bineînţeles că nici dupa cele de toamnă sau de primăvară nu mă dau în vânt. Doar am specificat deja că le urăsc nu? Ca să mă asigur o mai fac o data. Urăsc cumpărăturile :D [ Iarna e prea frig; pe lânga faptul că-ti îngheaţă fundul, poţi aluneca în voia cea mare pe pardoselile lor lucioase, parcă aşteptându-te pe tine. Mai nou urăsc căldura excesivă; nu te poţi acomoda în două minute cu diferenţa de temperatură; cedezi, pleci din magazin. Vara...

Ieri, 20 30, lumina a fost stinsă la mine acasă. Nu are legatură cu faptul că nu eram acasă, aş fi făcut-o chiar dacă aş fi fost. (Anul trecut mi-am făcut manichiura la lumina lumânării, căt de rau putea să fie anul ăsta? Plus că dacă eram acasă ce aveam altceva mai bun de facut? Să mă uit la meci? Azi am aflat că a fost mai bine că nu am facut-o.) Nu are legătura nici cu grija mea exagerată pentru planetă (Da, folosesc becuri eco, da, reciclez hartia şi masele plastice, însă sunt egoistă de fel şi cum în câţiva ani n-o să-mi mai folosească mie planeta, las pe...

Azi am citit un comentariu de la Biri, şi m-a trăsnit! Ea e singura care mai intră pe blogul nostru zilnic. Eu una am o/un pseudoadmitere/pseudoconcurs la o facultate de chimie, deci mi-am canalizat energia spre probleme de calcul, în defavoarea problemele din viaţa de zi cu zi. Cu alte cuvinte am fost prea ocupată să ma revolt. Şi când nu am nimic împotriva societăţii, nu am despre ce să scriu, pentru că îmi folosesc jumătatea de blog doar ca să mă plâng despre cât de tristă-i viaţa.  Şi cănd nu am timp să o trăiesc (sună cam tragic acum când recitesc), badabing –...

Are careva un cont pro pe IMDB să ne zica şi nouă mai multe despre continuarea filmului Forrest Gump? ;;) linkul filmului Gump & co. aici :D Şi cu riscul de a părea [??] recunosc că nu am reuşit nici până acum să-mi fac cont pe IMDB. Am încercat de o tonă de ori [evident exagerez pentru că nu-mi pot măsura încercările în tone, însă trebuie să-mi subliniez disperarea (mai mult ofticarea/fustrarea) ] şi de fiecare data ajung înjurănd imdbul pentru ca nu primesc niciodata un email pentru a-mi valida contul. UPDATE: am încercat cu alta adresă şi a mers :(( DE CEEEEEEEEEEE?? :(( :(( :(( vreau...

linkul zilei de azi de obicei nu scriu un articol nou pentru un singur link însă e cea mai bolnavă poveste pe care am citit-o azi. E vorba de un copil de 13 ani, care şi-a tras-o cu o copchilă de 15 ani, rezultând un…copil! (wow..o familie de copii. Mă intreb ce viitor au toti trei [retoric vorbind, pentru că ştiu deja ce viitor o să aibă]) “When my mum found out, I thought I was going to get in trouble,” he says. “We wanted to have the baby but were worried how people would react. I didn’t know what it would be like to be a dad. I will be good, though, and care for it.” Cui...

Sâmbătă am avut pregătire la chimie, implicit şi teme. Cum vineri numai la teme nu mi-a stat capul, am decis să le las pe sâmbătă dimineaţă. Maaare greşeală. Am descoperit nişte fotografii destul de interesante (!!! a se citi mai mult decât interesante) pe flickr şi până nu am epuizat conturile celor doi utilizatori (de care vă voi zice azi) nu m-am lăsat. Deci a trebuit să-mi scriu într-un sfert de oră, iar în alt sfert de oră să mă îmbrac şi să ajung la profesoară. Având în vedere că mă descurc mult mai bine când sunt presată de timp, am ieşit basma curata...

Ştiu că e aproape imposibil ca un simplu om să reziste la o presiune atât de imensă exercitată de iq’ul negativ prezent pe comentariile monitorului însă un moderator e mai mult decât necesar. link Am aruncat o privire pe comentarii şi am rămas mască. Unor oamenii chiar ar trebui să le fie interzise muulte lucruri, printre care ar sta la loc de cinste internetul. Bineînteles că ştirea e înflorită în stilul caracteristic al monitorului, însă cetăţenimea pune botu` încă o dată şi face ce ştie ea mai bine. să înjure frate. Nu contează că nu ajuta cu nimic…dar...

Am primit o poză de la Biri. E genul de poză care te face să te gândești la cât de fericit eşti tu şi la cât de nefericiți sunt alţii, la ce ai tu de mâncare şi la cei ce nu au ce mânca, la cât de bine şi cald e acasă şi la cei ce nu au unde sta, la cât de sănătos eşti tu şi la cât de nesănătoşi sunt alţii,  pe scurt, să te întristezi pentru cei care suferă. Însă mie mi-a provocat un râs isteric pe care nu mi-l pot explica, unde mai pui si faptul că sughit de vreun sfert de ora încontinuu. Dar stai. Viaţa chiar e tristă şi nedreptă. Hai să vărsăm o lacrimă...