Am deviat cu totul de la ce vroiam să prezint astăzi. Despre rutină și obișnuința, să faci ceva doar că așa ești obișnuit și te simți confortabil . De fapt, cred că chestia asta se aplică mai mult taurilor, eu unul mă simt mult mai comod ”rutinând”  :).  Am un obicei, de ceva vreme, în fiecare noapte, înainte să mă culc , îmi setez alarma (deși, în 80% din cazuri mă voi trezi cu 5 minute înainte să sune ceasul) și îmi dau telefonul pe silențios . Această ”chestie” implică următoarele ”chestii” (îmi place să folosesc ”chestie” drept cuvânt universal, chiar dacă de multe ori ajung să îl repet  ): trebuie să intru în menu , să apăs de 2 ori butonul dreapta, apăs butonul de pe mijloc încă o dată , săgeata la dreapta, de două ori jos până la ”Vibrație” dau pe ”Oprire”, asta pentru că în timpul zilei las vibrația ”aprinsă” ca să fiu sigur că nu ratez unele apeluri. După, ies din menu si dau pe silențios ținând tasta # apăsată. Așa am făcut de nu știu cât timp, am cel puțin un an. Același lucru se aplica și pentru alarmă, intru în menu, o dată în jos, un buton mijloc, încă o dată , intur pe alarma luni-vineri sau sambata-duminica , după caz si pun ora, și ”activare”. De cateva ori, cand nu sunt in menu, am apasat din greseala tasta spre dreapta, si ma intreba, ”Functie comanda rapida nesetata, doriti sa setati?” . Să schimb ceva din rutina mea? Ha, cum sa nu, mereu bifam ”nu”. Asta până aseară , mi-am setat alarma și datul de pe vibrație , am rezumat tot ce am scris mai sus în 2 ”clickuri” dreapta și sus, am ușurat toată treabă. Încă mă simt puțin inconfortabil, dar mă voi obișnui și-mi va fi mult mai ușor.Oricum am rămas profund șocat și impresionat  :) .

Concluzia? Nu faceți ca mine :)), nu cădeți pradă rutinei, obișnuinței, lenii, ungeți odată ușa aceea care scârție mereu, cumpărați un nou mâner la dulap , orice deranjează sau poate fi simplificat trebuie pus în aplicare.

Pfiu, am obosit de atâta scris, pauză… (aka sfârșit de articol, pa , pa !)

Intr-un paragraf, discuta cu directorul firmei (pauza: o damn you Microsoft Office auto correct, daca eu vreau sa scriu “paragraf” tu de ce schimbi si pui “paragraph”, oh, you did it again :-w ) si povesteau ei ca intr-un clip vroiau sa foloseasca cuvantul “fericire” si cica nu le-a dat voie, nu stiu, Politia Publicitatii pentru ca “fericire”, cuvantul, era cumparat de Nestle, so Nestle= Fericire ? Yeah, sure…

Si ajung la fraza din titlu, cica, mai nou, Pepsi vrea sa cumpere culoarea albastru, sa aiba copywrite pe ea , sa detina efectiv aceasta nuanta, adica, glumesti ?!?! In acelasi timp au avut campanii in care au trimis computere albastre moca la nu stiu cate scoli and so on, chestii de genul, nu m-ar mira sa doneze paini albastre la oamenii flamanzi din Africa, ah,  da, ei nu au bani de Pepsi . Ne uitam la ocean, uuu, Pepsi;  sus pe cer  e un avion, da, zboara prin Pepsi. Nu, chestia asta mi se pare absurda si presupun ca sunt ofticati doar pe faptul ca Mos Craciun e rosu si nu albastru, deh, Coca-Cola a avut PR team mai bun.

PAUZA PUBLICITARA

PEPSI , PEPSI, PEPSI ! Potoloeste setea! Stai in fata computerului, citesti bloguri, parca lipseste ceva, nu? Un pahar cu PEPSI ! De ce sa fii insetat cand poti scapa de aceasta senzatie cruda. Bea un pahar cu PEPSI , scapa de sete !  Simte-te bine, fii inviorat de gustul minunat.

PAUZA PUBLICITARA

Oricum, chiar daca pana acum nu m-am gandit niciodata la asta, suntem o societate bazata pe consum si asta inseamna ca publicitatea joaca un rol foarte important cand vine vorba de invartit miliarde  si miliarde de euro /slash/ dolari. Dupa ce citesti o carte de genul realizezi putin situatia in care ne aflam si hmm… cum omul s-a transformat din fiinta in zombie-ul care are bani si cumpara produse. O intreaga batalie pe unde sa se duca banii zombie-ului (ca sa citez: “un adevarat al treilea razboi mondial”).

Oricum, inchei printr-o fraza care mi s-a parut geniala, “Lucrurile care nu pot fi schimbate trebuiesc macar descrise”…

In cazul in care va intereseaza mai multe despre aceasta industrie va recomand cu caldura aceasta carte.

P.S de ce imi vine sa cumpar o doza de Pepsi si sa beau ?!

DISCLAIMER: nu beti sucul precizat mai sus (daca mai pronunt inca o data numele ma duc la market) este rau, dauneaza grav sanatatii :)  , really !!

Am fost la AFI Palace (aka Cotroceni Mall) si am zis sa incerc aceasta experienta, aveam un talon cu 1+1 gratis si, asa ca romanul, sa profit de promotie :D .

Voi incerca sa fac un review cat mai cinstit ca sa se hotarasca si altii daca merita sau nu merita aceasta experienta.

Eu unul am vazut filmul acela cu canionul, sunt doar 6 filme parca pe lista din care doar doua sunt pentru adulti iar din cate am inteles acesta cu canionul este putin mai lung. Tipa de acolo a spus ca dureaza 6 minute, probabil suna foarte putin, insa eu unul nu am simtit in niciun caz ca ar fi trecut , nu stiu, as fi zis ca au trecu 15-20 de minute , deci sa nu fiti descurajati de perioada scurta de vizionare.

Sunt filme dinamice, nu vreau sa povestesc sa nu stric experienta , dar primesti niste ochelari 3D, te pui pe un scaun , iti pui centura si filmul incepe. Va recomand sa va asezati cat mai aproape de ecran, in primul rand e perfect daca se poate  (P.S nu e aglomerat deloc, sunt mari sanse sa fiti doar voi in “sala” de cinema). Cum am zis , filmul este dinamic, cu multe “suisuri si coborasuri “, nu stiu, chiar veti fi surprinsi de cat de multe chestii poti face cu un scaun “miscator” si un ecran 3D. Eu unul cand s-a terminat m-am ridicat de pe scaun putin ametit, poate ca am frica si de inaltime (damn, care inaltime ?!?!? ) de cateva ori m-am si speriat putin :) .

Per ansamblu a fost o experienta interesanta, si a meritat si mai mult avand in vedere ca biletul a fost la jumatate :) . Daca va place sa incercati cat mai multe chestii noi va recomand sa mergeti la  un film 6d /4d (who knows ?) nu cred ca puteti ramane chiar asa de dezamagiti .

Si inchei prin a spune ca nu am o incheiere :) .

Românii s-au obișnuit cu Google, Google s-a obișnuit cu românii.

Scriam odată despre faptul că, cum să zic, ăștia ai noștri caută numai tâmpenii pe Google. Deci, sincer, nu mai țin minte cine era, dar săptămânal posta cele mai tâmpite căutări primite pe blogul lui. Lumea, nu știu , cred că își arată față lor ”întunecată” atunci când caută pe net chestii, nu am să intru în detalii, am fost șocat, dacă mai găsesc linkul am să-l pun eu aici.

Totuși, cum noi pe blog nu scriem chiar atât de multe tâmpenii , nu avem nici un număr atât de mare de căutari deosebite, totuși vin și eu cu câteva chestiuțe comice. Deci , ce este înclinat sunt căutări de pe Google ce au adus oameni pe legrunel.com:

”Bloguri despre bani” – da, clar, trebuie să scriu și despre asta, oameni buni, dacă ați auzit că banii nu cad din cer ci de pe net vă înșelați, mai degrabă , la cât de leneși sunteți, mai degrabă sunt șanse să pice banii din cer , take this advice…

”Am devenit lesbiana” – bravo, suntem fericiti că ai realizat acest lucru, totuși cum ai ajuns tu pe blog la noi ?!?!? a,da , și încă o întrebare, ce vrei de la Google, sau doar discutai cu el , ca de la o fată la alta :D ?

”Bufonobia” – dacă crezi că înseamnă frica de bufoni(sunt înfricoșători, nu am ce zice), te înșeli, e de fapt frica de broaște râioase . A little test:

Deci, ești un bufonofobic sau nu ?

”Cum sa pierd timpul ” – foarte multe căutări de genul acesta, ca urmare a articolului ”Cum să NU pierzi timpul”, se pare că nu am obținut rezultatul dorit , of autorii ăștia, niciodată nu sunt înțeleși … și da, o mică idee, munciți ?!?!?!

”Cum sa fii optimist tot timpul” – cred că nu ai găsit răspuns la această întrebare pe blog la noi, așa că încerc doar să fiu de folos, un mic cântecel(asta sau vei vrea să te arunci pe geam, asta dacă stai la parter, I know I did ) :

”Cum sa valorificam pliante” – în caz că e pană de hartie igienică…

”Cumpar apartament in acest bloc” – deci , eu unul am început să mă amuz rău :)) . Râdeam de un tip că a cheltuit bani pe afișe să lipească pe blocuri anunțuri de genul ”Cumpăr apartament în acest bloc” dar fără să lase date de contact (mai multe aici : http://www.legrunel.com/18/campania-cumpar-apartament-in-acest-bloc/) dar vad ca lumea cauta si pe net asa ceva, doar deh, românul știe sigur că Google va citi gândurile-ți și va ști sigur la ce bloc te referi tu.

”Jocuri cu cersetori” – you could do it live : poke the homeless guy, că așa e pe la noi …

A, da, multe căutări despre maimuța verde, ca urmă a experimentului meu : http://www.legrunel.com/03/maimuta-cu-blana-verde/ .

Verbul bee, valahia mi-a furat banana,vreau să fac pagini web dar nu știu nimic și alte căutări , cred că voi face mai des experimente de genul  :) .

Nu asta este important, important este că de astăzi avem un nou autor, Gigi , care totuși sper că va veni cu un post introductiv zilele aceastea :-w . Acest lucru este o veste îmbucurătoare care sigur va scoate legrunelul din hibernare.

Gigi este un bun prieten al legrunelului, un pion important în dosarul ”Sfecla la nevoie se cunoaște” , aka ”Sfecla de aur”, cu o personalitate impunătoare (impunător de stresant dacă ar fi să mă întrebe cineva), cu un talent artistic ieșit din comun(da, ați înțeles bine, a ieșit de pe autostrada  ”comun„ talentul lui, este atât de departe de „comun” încât mereu mă întreb cum îl pot înțelege sau cel puțin dacă îl înțeleg ) și nu în ultimul rând , Gigi este un sensibil , un sensibil al propriei bunăstări . Nu, ca să fiu sincer sunt mai mult decât onorat de faptul că Gigi, prietenul legrunelului ni s-a alăturat. La cât mai multe articole Gigi!

În același timp, m-am hotărât să acord mai mult timp liber blogului și am să încerc să inspir acest lucru și colegilor de blogging .

Poate viitorul chiar sună bine .

Take care! (nu accept comentarii pentru finalurile eșuate din articolele mele, further reading : http://www.legrunel.com/05/damn-i-hate-goodbyes/)

UPDATE: avem doi membri onorifici noi -MVG si Hugsy, linkurile catre articolele lor le gasiti in dreapta sub “autori”. Mai multe despre ei in pagina “Despre”.

Totusi, astazi, intr-un dragut hipermarket din Romania am realizat o chestie tare, hm.. interesanta ca sa zic asa (fie vorba intre noi e interesanta doar pentru un eugenia addicted, dar, deh, cultură generală pentru restul :D ).

Așa, eu unul obișnuiam să cumpăr pachetul ”de familie” 7 eugenii, preț bun ziceam eu și de asemenea de ajuns pentru o zi. Dar ghici ce? Dacă cumperi 7 eugenii separat, ieși mai ieftin decât dacă ai cumpăra pachetul de 7 eugenii. Nu e mare diferenta, dar totuși, WTF ?!?!?!?  Adică, eu client fidel, dacă cumpăr en-gross iau mai scump ? Păi dom’le, așa nu am nici un avantaj. Și uite așa am decis eu să cumpăr separat 7 eugenii, sortimente diferite (și pentru necunoscători , sunt muuulte: eugenii clasice, eugenii clasice cu biscuitul negru, eugenii clasice cu cremă albă, eugenii cu biscuitul negru și crema albă, eugenii clasice cu cremă de lămâie, cu căpșuni, hmmm nu mă mai întind) și nu mai plătesc pentru ambalajul voluminos al pachetului familial.

Oricum bad marketing Eugenia (pentru mine cel puțin) sau , sau… super deștept marketing: românu mănâncă eugenii, românu crede că dacă cumperi mai mult e și mai ieftin , așa că nu analizeaza atent produsul, atunci de ce să nu incărcăm noi românul cu taxa pentru idei preconcepute?

Made in China :

Fabricat in Romania : 

P.S da, stiu ca ambele au la baza Sasha- I feel lonely, dar mi se pare comica asocierea de mai sus :) .

Este acel gen de articol în care spun că urăsc încheierile, despărțirile, pa, pa-urile, bye-urile, ne mai vedem-urile, ne mai auzim-urile, te-am pupat-urile, pup-urile, la revedere-urile, sanatate-urile , zai jian-urile, sayonara-urile, ciao-urile, take care-urile , hug-urile, hi5-urile,să trăiți-urile,  cred că am nevoie de ajutor la asta , poate completează cineva lista (note to me :  sigur prostule, comentariile se scriu singure, World Wide Web e un loc magic în care multe lucruri drăguțe se întâmplă like in that world where everyone is a poney and  they all eat rainbows and poop butterflies) .

Pe scurt ideea este că nu îmi place deloc orice fel de ”pa„ pe care trebuie să îl spun. Fie când m-am întâlnit cu cineva si trebuie să plec, fie la telefon, fie pe mail, fie pe mess,fie la ore, fie la o întâlnire oficială, fie pe hmm, fie pe lună, dap, sper să urăsc să spun pa de pe lună, ha, între timp mi-a venit o idee de încheiere pentru mail, pfiu, more , more to go. De ce urăsc asta? Pentru că de fiecare dată acest ”pa” universal trebuie să difere de la persoana la persoana, în funcție de relația pe care o ai cu respectivul, în funcție de vârstă ,în funcție de gradul de rudenie, de rangul oficial, poziția pe scara socială, în funcție de famous-metru , și deși, probabil, de fapt, mai mult ca sigur nu contează așa de mult, majoritatea fiind gen who gives a f….k , eu unul, în marea-mi zuzuzenie ca să nu zic altfel mă chinui și oarecum mă stresez când vine momentul pa-ului. Cu timpul mi-a cam trecut dar tot, se resimte câteodata și atunci spun, de ce? De ce există cuvântul ”pa” și oricare alternativă a lui . Spun și-mi trece, anyway, gândindu-mă azi la asta am zis totuși să încerc să mai scriu un articol pe blog, poate, poate intru în mână. A și da, urăsc încheierile în orice fel de compoziție, compunere, poveste, eseu, articol pe blog, mail, scrisorică, scrisoare, and so on, chestie care cred că se observă în câteva din articolele mele mai vechi.

Și nu, nici să nu vă gândiți la o încheiere, goodbye sau orice altceva cu care să închei acest articol (cred ca e mai bine ”articol” decât englezescul ”post”).Totuși sper să nu ajung în stadiul în care să pun două puncte și :

Încheiere.